Masa festiva

Masa festiva la italieni este asemanatoare celei romanesti, cantitatile sunt sensibil mai mici. Si ce se pune pe masa. Aperitivele romanesti sunt stas: salam, sunca, branza, rosii, castraveti, uneori apar si icre sau salata de vinete. La italieni aperitivul este motiv de creatie... uneori nici nu stii ce mananci daca nu intrebi. La fel se intampla cu felurile doi, trei, noi avem friptura si sarmalele, ei inventeaza la fiecare masa ceva nou alaturi de ceva traditional.  Bineinteles ca sunt si italieni care mananca paste de trei ori pe zi dupa cum sunt si romani care stiu sa pretuiasca ce si cat baga in gura, ideea este ca masa nu inseamna doar ce mananci ci si atmosfera in care mananci si felul cum iti alinti toate simturile. Nu este indicat sa crape stomacul, ci sa vezi jocuri de forme si culori in jur, sa atingi obiecte de calitate, sa te desfeti cu parfumuri si arome delicate, sa asculti un cantec si o vorba buna, sa te daruiesti material si spiritual celor dragi.

Miorita

Unii vor sa o eutanasieze pentru ca n-o inteleg, altii pentru ca ii incomodeaza:
http://mirceaplaton.com/html/articole_Miorita.html

22

Azi se implinesc 22 de ani de cand a fugit comunismul si am implinit 25 de ani. Am facut tot ce mi-a trecut prin minte, ca pe vremea cand nu-mi pasa daca place sau nu place. Am primit felicitari de la persoane care habar nu au cine sunt iar familia mea a uitat de aniversare. In casa miroase ciudat, a friptura arsa (nu eu gatesc seara), mainile ma ustura de la dergenti si pe France3 e meteo; nu prea ma intereseaza pentru ca eu nu sunt in Franta. Ieri am aflat ca doamna M nu vrea sa renunte la serviciile mele, ba chiar am impresia ca vrea sa-mi faca contract. La multi ani!

Nasterea Mantuitorului (ION CREANGA)

În Betleem colo-n oraş
Dormeau visând locuitorii
Iar lângă turmă, pe imaş
Stăteau de pază, treji, păstorii.

Şi-n miez de noapte dulce cânt
Din cer cu stele-a răsunat
Se rumenise cerul sfânt
Păstorii s-au cutremurat.

Din slăvi un înger coborî:
"Fiţi veseli" - îngerul le-a spus
"Plecaţi, şi-n staul veţi găsi
Pe Craiul stelelor de sus!"

Păstorii veseli, în oraş
Spre staul cu paşi iuţi porniră
Şi-un prunc atât de drăgălaş
Acolo-n paie ei găsiră.

Nici leagăn moale, nici vreun pat
Doar fân mirositor pe jos,
Pe fân, în iesle sta culcat
Micuţul prunc: Isus Christos.

El, Fiul Domnului şi Crai
Al stelelor de farmec pline
De-atunci cu drag, la voi, din Rai
Cu fiecare iarnă vine!...

Meseria, bratara de aur sau lant de fier?

Pentru cei care invata si apoi reusesc sa si practice o meserie care le place... este bratara de aur. Pentru cei care invata si practica o meserie care nu le place, este sigur un lant greu de fier. Dar si supraspecializarea poate deveni bratara de fier, impiedicandu-te sa te angajezi, atunci cand angajatorul doreste marionete inculte (eu am incercat sa ma angajez la o firma de paza intr-un moment foarte greu si nu am reusit desi erau angajate si femei mai varsnice ca mine).
Pentru mine meseria a fost si bratara de aur (cand predam matematica pe post de suplinitor) si catusa de fier, cand trebuia sa citesc legile din Monitorul Oficial (pentru ca in contabilitate legislatia este foarte importanta) si erau atat de ambiguu formulate incat abia dupa doi-trei ani putea sa ma lamureasca un inspector fiscal ce vrea de la mine.
Profesor nu am rezistat mult timp pentru ca nu m-au "tinut" corzile vocale. Contabilitatea am invatat-o pentru firma familiei, in joaca, apoi amicii m-au cooptat si pentru firmele lor (micro) si m-am trezit in doi ani ca tineam evidenta contabila, de acasa, la 17 SRL-uri. Cam in aceeasi perioada a aparut si fiul meu (si numai al meu); astfel faptul ca lucram acasa m-a ajutat sa-l cresc si pe minor (absolut singura).
Pentru ca in 2009 firmele "au decedat" una cate una, mi-am cautat un alt loc de munca. Meseria mea era energetica industriala dar cum nu am apucat sa profesez ca inginer nici macar o zi pentru ca a venit Revolutia, nu am reusit sa ma angajez nicaieri. Atunci am hotarat ca nu conteaza cat cunosc eu o meserie, daca se cauta si se plateste bine trebuie sa accept. Problema nu a fost sa invat ceva nou ci SA PLEC DIN TARA. Cel mai greu a fost sa plec de langa puiul meu, dar era deja mare si il lasam in grija mamei (pe cele mai bune maini). Apoi a fost greu sa plec dintre ai mei si sa nu-mi mai aud limba. Totusi iar am avut noroc pentru ca in familia de italieni pentru care lucrez, se vorbeste perfect franceza, binisor germana si se intelege engleza. Cand nu pot spune ceva in italiana, incerc in alta limba, daca nu mimez sau apelez la internet, adica pot comunica si asta este o satisfactie noua (desi o lupta zilnica).
Primul salariu se face de obicei praf, adica se cheltuieste pe ce ti-ai dorit mult in ultimul timp si nu ai putut sa-ti iei, in cazul meu s-a dus pe datorii... Dar au venit alte salarii si din fiecare, 10% am investit pentru propria-mi dezvoltare, adica pentru o noua "bratara de aur". Mai concret m-am inscris la un curs online de programare. De data aceasta nu vreau diploma (ca in tinerete cand mi se parea de prima importanta) si nici nu ma joc precum cu contabilitatea (ca sa-mi incerc puterile), acum invat (cu mare placere) pentru a nu ramane "badanta" inca 20-30 de ani. Stiu ca la 47 ani nu te mai angajeaza nimeni dar aceasta meserie poate fi practicata in diverse moduri, nu-i musai sa fii angajat.
Meseria poate fi bratara de aur si sa te faca fericit daca o alegi cu atentie sa ti se potriveasca si daca este necesara societatii in care traiesti.

Albert Einstein, citate

1. “Doua lucruri sunt infinite: Universul si stupiditatea umana; nu sunt prea sigur in privinta Universului”.
2. “Imi ajunge sa fiu un artist, desenand liber prin intermediul imaginatiei. Imaginatia este mult mai importanta decat stiinta. Stiinta este limitata. Imaginatia cuprinde lumea”.
3. “Daca nu poti sa ii explici unui copil de 6 ani, inseamna ca nu ai inteles nici tu insuti”.
4. “Cand curtezi o femeie draguta, o ora pare cat o secunda. Cand stai pe taciuni aprinsi, o secunda pare o ora. Aceasta este relativitatea”.
5. “Vorbesc cu toti oamenii la fel, indiferent ca este gunoierul sau presedintele universitatii”.
6. “Stiinta fara religie este schioapa, religia fara stiinta este oarba”.
7. “Viata este precum mersul pe bicicleta. Ca sa iti pastrezi echilibrul, trebuie sa mergi mai departe”.
8. “Incearca sa devii un om de valoare nu un om de succes.”
9. “Un om fericit e prea multumit de prezentul lui ca sa se lupte cu trecutul”.
10. “Marile spirite s-au lovit mereu de opozitia violenta a mintilor mediocre. Mintea mediocra este incapabila sa inteleaga omul care refuza sa se supuna orbeste la prejudecatile conventionale si alege in schimb sa isi exprime opiniile cu mult curaj si onestitate”.
11. “Cred ca viziunile lui Gandhi sunt cele mai iluminatoare pentru oamenii politici ai timpurilor noastre. Ar trebui sa ne straduim sa facem lucrurile in spiritul sau... nu sa folosim violenta pentru a lupta pentru cauzele noastre, ci neparticipand la ceea ce noi consideram ca este rau”.
12. “Nu este sfrasitul daca reusim sa traim in copiii nostri, in generatiile mai tinere. Fiindca ei suntem noi; corpurile noastre nu sunt decat frunze ofilite in copacul vietii”.
13. “Sa te indragostesti nu este cel mai stupid lucru pe care il fac oamenii, dar gravitatia nu poate fi responsabila pentru ca oamenii se indragostesc”.
14. “Chiar daca este foarte persistenta, realitatea este totusi, aproape o iluzie”.
15. “Atitudinea slaba se transforma in slabiciune de caracter”.
16. “Cine nu a facut niciodata o greseala, nu a incercat niciodata ceva nou”.
17. “Pacea nu poate fi mentinuta cu forta. Poate fi obtinuta doar prin intelegere”.
18. “Cel mai important lucru este sa nu incetezi nicio clipa sa te intrebi. Curiozitatea exista pentru un motiv”.
19. “O fiinta umana este parte a unui intreg, pe care noi l-am numit Univers, o parte limitata in timp si spatiu. Omul experimenteaza viata, gandurile si sentimentele sale, ca pe ceva separat de rest, un fel de iluzie optica a constiintei sale. Aceasta iluzie este un fel de inchisoare pentru noi, care ne limiteaza doar pentru dorintele noastre personale si pentru afectiunea pe care o dam catorva persoane apropiate. Ar trebui sa ne eliberam din aceasta inchisoare, largind cercul compasiunii, pentru a imbratisa toate fiintele si natura, in toata splendoarea sa”.

Platoul Padina

Nici nu stiam ca exista acest platou. Domnul proprietar al vilei, ne-a propus excursia, explicandu-ne ca este o plimbare deosebita. Ce nu inteleg eu, cum pot sta atatea frumuseti atat de ermetic ascunse de privirile romanilor. Cand am vazut drumul de acces am inteles. Se intra prin Sinaia, pe Calea Moroieni (atentie, nu exista niciun indicator), ajunsi la baza muntelui faci dreapta, pe DN71 (spre Targoviste, dar numai bornele kilometrice iti dau de inteles), dupa 7 km de la Sinaia se face iar dreapta, pe langa Cabana Cuibul Dorului pe DJ713. Acest drum era pamant si piatra, pe el circulau doar masinile armatei si de aceea zona era greu accesibila. Acum drumul este asfaltat o buna parte si se pare ca zona urmeaza sa se dezvolte. Din DJ713 (care conduce la Cabana Piatra Arsa si de acolo la Cabana Babele pe jos), la un moment dat trebuie virat inca o data, pe DJ714 care face legatura cu Pestera Ialomita (minune, aici exista indicatoare dar se termina asfaltul). Pe drum poti admira Cheile Zanoagei, Lacul Bolboci, Grota Ursului, Cheile Tatarului, Pestera Ialomitei. O harta a zonei pe care se pot vedea si traseele turistice si marcaje am gasit la:
http://www.turismdevis.ro/harta.php?img=bucegi.jpg.
Tot drumul este superb, dar pe mine m-au lasat fara cuvinte Lacul Bolboci si Pestera Ialomitei. Lacul este deosebit de limpede si imprumuta culoarea celui care se oglindeste in apele sale (e verde ca padurea sau albastru ca cerul). In pestera e racoare si umiditate, picura apa din tavan si respiratia noastra calda se transforma intr-un abur usor. Pestera este ingrijita de calugarii de la Manastirea Ialomicioarei, poti sa te plimbi in siguranta pe traseu luminat si amenajat strictul necesar (sunt trepte de lemn care usureaza accesul) si este singura pestera in care eu personal am intrat pana acum (si prin care m-am plimbat vreo ora fara sa ma plictisesc). Dar stiu ca mai sunt locuri care trebuiesc "cercetate", spre exemplu Cheile Zanoagei si abia astept concediul viitor.

Cerc rosu in cerc alb

Adăugaţi o legendă

Ajunsi in Busteni la 12:00, la 12:10 eram deja cazati. Pentru ca vila "Casuta noastra" este la doi pasi de gara, intima, curata si la un pret potrivit buzunarelor noastre. Eliberandu-ne de povara bagajelor, eu si D.D. am infulecat ceva in viteza, ne-am luat apa si o gustare dulce (contra febrei musculare) si am pornit spre Cascada Urlatoarea. Am ales acest traseu pentru ca era cel mai scurt. Pana la hotel Silva ne-a topit soarele. Panta care a urmat, ne-a scos un pic sufletul dar D.D. se oprea des sa faca poze, uimit de frumusetea din jur si nici n-am simtit cand am ajuns in padure. Marcajul a ales brusc o carare care se rupea de drum si urca abrupt peste radacinile noduroase care fixau solul. In jur, tacerea si aerul aveau alta compozitie. Mirosea a rasina si desi urcam si respiram greu, nu mai simteam "gheara" care "ma zgaria" de obicei in gat. Linistea era atat de profunda incat aveam senzatia ca am urechile infundate. Intalneam grupuri mai mici sau mai mari care se intorceau de la cascada, pe altii ii depaseam sau ne depaseau cand ne odihneam, pe fata tuturor era zambet curat, adevarat. Un pic inainte de "Urlatoare", marcajul avea o ramificatie (cerc albastru in cerc alb) care, spuneau cunoscatorii, te conduce la Sinaia. Cascada Urlatoarea era superba ca de obicei, ne-am odihnit, am facut poze, am pornit inapoi. Toata plimbarea a durat in jur de trei ore, ne-am simtit excelent si asteptam cu nerabdare plimbarea de a doua zi.

Daca nu esti cuminte...

Un compartiment de tren comun. O doamna de vreo treizeci de ani, mult prea corpolenta pentru orice varsta (cu un comportament civilizat), tinea in lesa un caine-"jucarie". Nu era chiar un caine de buzunar dar parul cret (alb-gri) care ii ascundea ochii, miscarea leganata si tacerea pe care a pastrat-o tot timpul, il facea sa para o jucarie cu baterii. A misunat tot drumul mirosind pe rand pasagerii, cat ii dadea voie lesa. O alta doamna, mai in varsta (si mai acra), care dormise un timp, vazandu-l a comentat:
-Tu esti Bubico!
-E fetita, a precizat stapana.
-Tu esti Bubica. Daca nu esti cuminte, iti arat geamul!

Unghii portocalii

Avea 9-10 ani, terminase clasa a treia si se intorcea cu bunica si sora bunicii din vacanta. Purta colanti, bluza cu sclipici si avea poseta-rucsac cu zdranganele. Se strecura in viata vecinilor de compartiment, le afla secretele pe care apoi le trambita in gura mare "dand raportul" familiei tot ce a aflat. Bunica si matusa erau rotunde si vorbeau tare (cel mai des despre mancare). Sustineau ca lucreaza in invatamant dar aveau dictia lui nea Stere (personajul simpatic al lui Mordechai). Cand avea ocazia, pustoaica raspundea obraznic, jignindu-si bunica si matusa. Si bineinteles ca nu le asculta indiferent ce spuneau. Cand matusa a intrebat-o de unde are oja portocalie cu care avea vopsite unghiile, fetita a raspuns "de la voi de la servici". Am inteles ca toata familia lucreaza in aceeasi institutie de invatamant si ca oja portocalie este la moda. M-am intristat pentru ca nu ma asteptam ca un elev cu atatea cadre didactice in familie (mama, bunica, matusa) sa se poarte ca "Domnul Goe" si pentru ca in invatamantul romanesc pana si unghiile au devenit portocalii.

Caldura mare

E o zi urata pentru mine. Un aiurit m-a jignit pentru ca nu i-a placut cum gandesc, mi-a cazut o plomba si pe deasupra Mamaitei ii e rau din cauza caldurii. Nu poate sa respire normal si nu o pot ajuta. Toata lumea se coace de caldura dar oamenii in varsta sunt cei mai afectati. Daca e frig ii dor oasele din pricina reumatismului, daca e cald nu pot respira...
Maine imi inscriu liceanul la noua scoala. Parca ieri il plimbam in carucior si azi tremur cand da examen. Il mai musca si fetele de gat... Poarta parul lung si e greu de ingrijit, dar ii place asa si il las sa se bucure de el (nu se stie cat timp va avea  par ondulat si frumos colorat natural, in cap).
Dupa amiaza trebuie sa merg intr-un pod sa mut praful de colo-colo. Din satul ala numai astfel de amintiri am, ori am carat apa de la marginea satului, ori am plimbat gunoiul de la animale cu roaba ori am starnit praful intr-un loc in care a doua zi era depus la loc. Nu-mi place dar trebuie. Si nici macar nu e 13 sau marti...

Cifre

Ieri s-au afisat repartizarile pe licee. D.D. a intrat unde si-a dorit si este in clasa cu cine a visat. M-a uimit constanta notelor din care a rezultat media generala: 8.30 romana, 8.30 mate, 8.78 media generala a claselor V-VIII si a rezultat media de admitere 8.54. S-a clasat pe locul 739 din 2655 de repartizati. Stiam ca este elev de nota 8 si i-am spus-o si lui din primavara desi profesoarele de limba romana si de mate sustineau ca este elev de nota 6. Putea obtine rezultate mai bune daca ar fi muncit mai mult dar ar fi insemnat sa renunte la a-si trai jocurile copilariei si nu cred ca ar fi meritat. In cateva cuvinte s-a terminat asa cum ma asteptam, cu toata nebunia care zguduie acum invatamantul romanesc. Urmeaza o noua etapa, liceul si maturizarea, la fel de dificila si la fel de frumoasa. Drum bun, Piu!

Madonna

In timpul celui de al doilea razboi mondial, o bomba a strapuns acoperisul si a trecut prin cele patru etaje si parter, infingandu-se in subsol fara sa explodeze. In locul unde s-a oprit bomba, a fost asezata o statuie a  Madonnei si s-au plantat in jurul ei trandafiri cataratori. Desi nimeni nu raspunde de statuie sau trandafiri, locul este vizibil ingrijit si trandafirii zilnic udati. Mai exista inca oameni care isi iubesc si respecta protectorii.

Avion

Am zburat cu avionul. Cu un echipaj complet feminin. Zborul a fost fara peripetii desi era ceva vant. Priveam aripile fragile ale avionului si gandeam ca transporta o greutate imensa cu o usurinta si o eleganta demna de admirat. Trupul meu (convins de gravitatie) la inceput refuza sa urce si l-am simtit lipit de scaun de nemiloasa inertie. Fragila cutie a alergat mai intai pe pamant si apoi prin aer cu viteza din ce in ce mai mare. O fetita de 3-4 ani a strigat "bravoo, mai repedeee!!!". Motoarele supraturate au ridicat gratioasa povara in aer si au inceput sa mi se infunde urechile. Cand s-a oprit urcarea si organismul s-a adaptat altitudinii mi-am dat seama ca sunt euforica. Era un pic de teama pentru ca vantul ne mai balansa usor, un pic de emotie a ceva trait pentru prima data, vedeam norii sub noi si forme geometrice pe pamant ca si cum cineva se jucase desenand, dar, toate se dizolvau in placerea de a te simti usor, inalt, de a pluti. Mi-am amintit ca aceasta senzatie o mai simtisem si cand visam ca zbor ca si cum mi-ar fi ramas in memoria genetica amintiri de cand eram pasare. Fetele care ne supravegheau erau foarte atente, politicoase si extrem de fragile, probabil alese si instruite sa incapa in spatii mici si sa nu cantareasca nici un gram in plus. Coborarea a fost ca un tobogan urias si usor inclinat. Pasarea alb/roz/mov scartaia din toate incheieturile si a atins pamantul ca un fulg. A izbucnit un ropot de aplauze si "bravooo!!!", si am simtit ca toata lumea se bucura intr-un singur glas ca am aterizat fara peripetii. Am zburat cu W!ZZ AIR si a fost super.

Personalitate

Poti banui personalitatea unui om dupa aspectul fizic. Ochii sunt oglinda gandurilor noastre. Un om fara ganduri ascunse te va privi in ochi cand iti vorbeste, un mincinos isi va feri privirea, un nesimtit te va privi insistent fara sa-l cunosti iar un rusinos isi va ascunde privirea sub breton. In general tinerii poarta bretoane mari, imposibile, pentru ca sunt nesiguri si in cautarea propriei identitati. Persoanele mature sunt mai echilibrate, mai sigure, nici nu mai vad foarte bine si parul in ochi le incomodeaza, de aceea si daca poarta breton il scurteaza. Si arta machiajului tine cont de fizionomie si de personalitate, o femeie care isi subliniaza in special ochii este mai visatoare, mai romantica decat o femeie care prefera sa-si scoata in evidenta buzele. Tema este greu de epuizat, nu cred ca trebuie sa spun ca maneaua si "creasta" merg mana in mana sau ca felul cum se misca spune multe despre oricine. Bineinteles ca exista si oameni reci, cu tinuta si fizionomie bine studiate, greu de citit si de inteles dar acestia au motive serioase de acorda atata importanta limbajului trupului.

Personalita
Si sospetta che la personalita di un uomo dall'aspetto. Gli occhi sono lo specchio dei nostri pensieri. Un uomo senza pensieri nascosti guardera negli occhi quando si parla, un bugiardo non manchera di tenere cercando, uno scatto sara fortemente senza saperlo, e uno spettacolo vergognoso si nascondono sotto la frangia. Generalmente giovani uomini grandi scoppi indossare, impossibile, perche sono insicuro e in cerca di identita. Persone mature sono piu equilibrati, sicuri, bene nemmeno vedere i loro occhi e capelli d'intralcio, cosi hanno frangia molto breve. Arte trucco e tener conto della fisionomia e personalita, una donna svela i suoi occhi, e piu sognante, piu romantico di quello che mette in evidenza le labbra. Argomento e vasto, gia il sospetto "la cresta" e "maneaua"(gypsy music stile su ritmi orientali) vanno di pari passo e che il modo per spostare, la dice lunga su chi. Ci sono persone "a freddo" illeggibile, ma hanno molto da nascondere.

Lumina si apa

In toate aceste fotografii este aceeasi fantana, apa si lumina "curg" diferit. Cele de sus sunt doua instantanee dragute tip vedere, imaginea din stanga jos, in care asfintitul inroseste copacii, pare ireala, misterioasa, fascinanta iar cea din dreapta jos, in care lumina explodeaza supunand forta apei, pur si simplu taie respiratia.

Luce e acqua
Tutte queste foto e la stessa fonte, luce e acqua "flusso" diversa. La parte superiore sono due foto cartolina genere abbastanza, in basso a sinistra scendendo alberi diventa rossi, immagine sembra irreale, misteriosa, affascinante iar cea din dreapta jos e in basso a destra, la luce esplode, sottoporre forza dell'acqua, semplicemente mozzafiato.

15 ani fix

Totul a inceput intr-o marti 13. Impotriva tuturor, cu un singur aliat alaturi, intr-o alta marti, 18, a tipat prima data descoperind lumina. A fost un bebe cu tabieturi usor de respectat, un prescolar care nu prea vorbea dar a aflat singur a citi, un scolar care a invatat jucandu-se si s-a jucat invatand. Acum curg emotiile in jurul lui ca Dunarea dar el este asigurat precum stanca. Stie ca nu se poate baza pe o singura meserie, ca in aceste vremuri "a invata" este sinonim cu "a respira" si mai ales, se descurca singur. Drum bun, domnule adolescent si "LA MULTI ANI, Piu!"

Turnul Babel

M-me L este frantuzoaica casatorita cu un italian. Fiica dansei, M-me M este bineinteles profesoara de limba franceza. Norocul meu, pentru ca nu stiam italiana cand am venit, dar imi aminteam binisor limba franceza invatata la scoala. Sotul M-me M, Signor R, este de origine slovaca si cu dansul m-am inteles in limba germana (de asemenea invatata in scoala). Cand vorbele nu reuseau sa lamureasca o idee, am apelat la mimare sau la internet. Uneori a fost deosebit de amuzant, de exemplu a fost dificil sa explic "lapte acru". In franceza se traduce "fromage blanche" (branza alba, mot a mot). Un alt cuvant care mi-a fost greu sa-l explic a fost "rahat". Voiam sa fac banalele (in Romania) cornulete cu rahat si nu stiam de unde sa cumpar acest dulce turcesc. Am apelat la internet pentru a explica si pe langa conotatiile amuzante existente in dictionare am inteles ca nimeni nu face si nu mananca in Italia rahat.

Prietenul meu, internetul,

Am folosit pentru prima data homebank si trebuie sa recunosc: a fost foarte usor! E super sa poti dispune de contul tau bancar de acasa, cand esti la mii de km distanta. Si ca sa fie tabloul complet, am achitat prima rata pentru un an de perfectionare la ITACADEMY unde voi fi studenta online in anul 2011-2012. Internetul creaza posibilitatea comunicarii, anuland distantele dintre oameni. Ca orice sabie, are doua taisuri, dar corect utilizata devine o "scula" extrem de valoroasa. Despre taifasul zilnic cu cei de acasa, nu mai e nevoie sa pomenesc. Si nici despre aflarea oricarei informatii imi e necesara la un moment dat. Un exemplu: sunt in Milano, cunosc doar strada unde locuiesc si vreau sa vad Duomo. Exista un site pe net care imi arata toate variantele de transport intre strada unde stau si locul unde doresc sa ajung (inclusiv harta).
Nici nu e nevoie sa cunosc limba italiana, desi e politicos sa o invat.

Scoala

Nepotul meu N, care este in clasa intai, nu vrea sa mai mearga la scoala, pentru ca nu mai are timp sa se joace. Asta mi-a amintit de D.D. din clasa intai (nici el nu era tocmai multumit pentru ca trebuia sa se trezeasca devreme). Pregatirea psihologica pentru scoala i-am facut-o din primul an de viata. Abia statea in sezut cand ii puneam cate o carte cu poze frumoase in fata si ii aratam sa le mangaie si sa le iubeasca. A dat rezultat, nu am nici o carte rupta sau mazgalita, desi au fost accesibile tot timpul. Eu eram contabil, lucram acasa ca sa il pot creste si pe el, de aceea aveam fiecare raftul lui cu obiecte personale: carti, caiete, pixuri, creioane, etc. Era foarte mandru cand ziceam ca mi s-a terminat pixul si il rugam sa-mi imprumute pixul lui. Eu nu aveam voie in raftul lui decat cu aprobare, el de asemeni trebuia sa intrebe daca poate lua ceva. Apoi, cand avea 4 ani, i-am facut permis de intrare la biblioteca si astfel a putut rasfoi carti multe si superb ilustrate pe care eu nu le-as fi putut cumpara, ba cand ne intorceam de la biblioteca vara, se strangeau copiii de la bloc in jurul nostru si rasfoiau cartile impreuna. La 5 ani si sase luni, Mos Craciun i-a adus un puzzle cu alfabetul si animale care incep cu litera respectiva si un alt puzzle cu cifre si multimi de obiecte reprezentand numerele. Rezultatul a fost spectaculos...prin martie deja silabisea titlurile povestilor, in aprilie deja citea cuvinte la tv (fara ca eu sa il ajut in vreun fel). Bineinteles ca tot timpul ii aratam cat de important este sa inveti in viata, de oriunde, orice te intereseaza, nu pentru a te imbogati sau pentru un post anume ci pentru a-ti putea alege din mai multe meserii pe care ai putea sa le faci, pe cea care ti se potriveste mai bine, iti e mai draga sau este platita mai bine, in functie de nevoi. Si nu in ultimul rand, eu nu mi-am obligat copilul sa faca nimic. Cand i-a fost foame a mancat, cand i-a fost sete a baut, cand i-a fost somn a dormit, regulile foarte putine au fost dezbatute impreuna si aleasa cea mai convenabila varianta. Exemplu: cand vine de la scoala, mananca, isi face temele si apoi face ce vrea. Pentru ca seara a vazut si singur ca este obosit si in loc sa-si faca tema in 10 minute, ii trebuie jumatate de ora. Am vazut pe internet copii de cateva luni razand la parinti care rupeau hartie (parintii aceia nu vor avea carti intregi in casa), am auzind parinti spunand ca nu au bani sa cumpere o revista copilului dar erau cu tigara in mana (o revista este mai ieftina decat orice pachet de tigari), am auzit parinti care nu dau jucarii sau carti pe mana copiilor "ca le strica" (daca nu exploreaza nu poate invata). Bunica avea o vorba: "copilul cand casca ochii, ia aminte la parintele lui si se comporta ca atare".
Scoala nu poate acoperi toata educatia unui copil. In plus, uneori dascalul si copilul nu sunt "pe aceeasi lungime de unda", alteori sunt in clasa colegi care agreseaza fizic sau psihic un copil mai sensibil. Motive pentru care un om poate uri ceva sunt nenumarate, trebuie identificate unul cate unul si eliminate cu discretie sau macar atenuate pe cat posibil.

Mingiuta

Am cautat o minge, sa ma joc cu M-me L (pentru mentinerea mobilitatii articulatiilor). N-am gasit o minge normala, pe aici toate sunt grele, facute din materiale speciale, rezistente la coltii si dintii cainilor si pisicilor (pentru ca in orice casa este un caine sau o pisica). Intr-un tarziu am gasit una albastra, ceva mai usoara si care chitaie (e pentru pisici). "Eee, abia o sa-i placa si Picolinei", am gandit si am cumparat-o. Ca i-a placut M-me L nu a fost o surpriza, ca Picolina prindea viteza (de-a busilea, dupa dotarile varstei) cand vedea mingiuta rostogolindu-se, iar nu a fost o surpriza. Problema a aparut cand au observat mingiuta cele doua cateluse. Mai ales cea tanara (are un an) pur si simplu a monopolizat obiectul. K, mai in varsta si mai inteleapta, ceda mingiuta cand i-o cereai, desi fugea si ea s-o prinda cand se rostogolea, Picolina radea ca un bebe de 8 luni si se repezea sa o apuce, doar C nu voia s-o mai cedeze si altora, stricand jocul. Au inceput chiar maraieli, pentru ca C este geloasa pe Picolina, K este geloasa pe C iar Picolina le trage de coada pe amandoua. Ordinea s-a restabilit cand K, a facut o demonstratie de forta muscand piciorul mesei sub nasul lui C. Aceasta a schelalait scurt si a iesit pe terasa, recunoscand ca este tolerata pe teritoriu strain. Imi plac animalele inteligente si K este favorita mea.

22 decembrie 1989

Era primul meu concediu, luat in prima vacanta scolara (predam mate ca suplinitor la Scoala din Gropeni) vacanta venita ca de obicei de ziua mea, pe 22 decembrie. Hotarasem sa merg la verisoara mea L la Sinaia, impreuna cu sora mea cea mica T care avea 6 ani (in imagine T, dupa 20 de ani). Pe la 11,30 eram deja in apartamentul din Sinaia. Pentru ca implineam in acea zi 25 de ani, am coborat la Complex-ul de la parterul blocului (asa se numeau marketurile in acea vreme) sa iau doua sticle de vin spumos. Nu era nimeni la casa dar se auzea o voce grava de crainic radio repetand parca la infinit: "Atentiune! Se va da un comunicat important pentru Tara." "Iar dau astia piesa cu 23 August 1944" am gandit si nu pricepeam de ce nu vine nimeni sa-mi ia banii... puteam sa plec linistita cu sticlele in brate de 10 ori. Dupa vreo 5 minute, se indura o fata de mine, vine in fuga, ma taxeaza, imi striga aproape fara voce: "A fugit Ceausescu!" si dispare cu aceeasi viteza pe unde a venit. Fara sa inteleg imediat ce a spus, imi iau tacticos sticlele si urc la T care ma astepta singurica in casa. Abia cand intram in scara blocului, "procesorul" a terminat de tradus comentariul vanzatoarei, am urcat treptele cate doua si i-am comunicat si eu lui T aceleasi cuvinte. Bineinteles ca ea n- a inteles nimic. "Unde a fugit?" intreaba nevinovat pustoaica. Nu stiu, trebuie sa gasim si sa deschidem un radio sau un tv. "Sunt in sufragerie" spune ea bine informata pentru ca deja inspectase toata casa. Cu maini tremurande am aprins si radioul si tv-ul si am stat "lipita" de ele plangand. Desi ma bucuram ca familia atotstiutorului si atotstiutoarei o rupsese la fuga, banuiam ca trupele rusesti sunt deja la granita, stiam ca orice Revolutie inseamna morti, raniti si vieti frante (bunica mea avea o vorba "schimbarea stapanilor, bucuria nebunilor"), dar mai ales eram suparata ca m-a prins momentul departe de familie si simteam pentru prima data ce inseamna nesiguranta zilei de maine. T imi mangaia mainile pentru ca nu ziceam nimic si nu stia de ce plang. "Mi-e teama pentru tata, s-a facut si el membru PCR de 5-6 ani, ca sa nu mai avem noi, fetele, probleme pe la scoala (el fusese fiu de chiabur, avusese interzis si accesul in liceu, printre multe alte interduictii, mama era vegetariana si considerata din acest motiv sectanta, din cauza "dosarului politic" pentru mine liceul si facultatea au fost un lung cosmar) si acum nu stiu ce se va intampla cu toti oamenii acestia, "comunistii", pentru ca ura celorlalti impotriva lor este imensa", gandeam eu cu voce tare, in timp ce ea ma privea ca de obicei, extrem de atenta si curioasa. Au inceput sa vorbeasca revolutionarii de la tv si m-am mai linistit. Erau oameni cunoscuti si pareau ca stiu ce au de facut. Intre timp a venit si verisoara L, apoi sotul ei G si am avut cu cine schimba impresii.
Am trait Revolutia la tv, in "creierii muntilor" si totul parea ireal. Cu un ochi am ras si cu un ochi am plans.

Poliglo(a)ta fara voie

Cunosc mai mult sau mai putin cateva limbi straine dar pentru ca nu le folosesc, le uit. De aceea am hotarat sa-mi traduc postarile in toate limbile pe care le cunosc. Imi cer scuze anticipat daca voi gandi in romaneste si accept cu recunostinta corecturile celor care inteleg mai bine limba respectiva. Imi sunt dragi limbile straine dar nu le-am dat prea multa importanta pana acum si cred ca am gresit.

Multilingue a malincuore
So diverse lingue piu o meno, ma non li uso, mentre si guardano. Cosi faro tradurre i messaggi in tutte le lingue si so. Mi scuso in anticipo se pensate che in rumeno e gratitudine accettare correzioni quelli che capiscono che il linguaggio migliore. Amo le lingue stranieri ma non ho dato molta importanza e penso che sia sbagliato.

MTV

Mi-e asa de somn ca as putea dormi in orice pozitie. De doua luni dorm maxim 6 ore pe noapte si doar cafeaua arabica ma mai tine treaza. De aceea dimineata aleg postul MTV. Am observat ca si M-me L urmareste postul cu placere si de aceea il las pana mai tarziu. Intr-o zi, Mme M m-a intrebat(suparata) de ce e televizorul pe MTV, afirmand ca acesta este un post "pentru tineri" si nu ar trebui sa ne uitam la asa ceva.
Eu cred ca doar corpul imbatraneste, sufletul ramane tanar. O melodie bine ritmata, este mereu un foarte placut motiv de a face miscare si creaza buna dispozitie, indiferent de varsta sau de genul muzical.

Il mio sonno e cosi che ho potuto dormire in qualsiasi posizione. Due mesi fino a 6 ore di sonno per notte e mi tiene sveglio appena arabica di caffe. Perche la scelta di MTV. Ho notato che M-me L ama MTV e cosi lascio a piu tardi. Un giorno, M-me M ho chiesto (sconvolta) il motivo e la TV su MTV, dicendo che questo e un canale per i giovani e non dovrebbe guardarlo.
Penso che solo il corpo invecchia, l'anima rimane giovane. Una canzone ritmica ben, sara sempre un terreno molte piacevole per far muovere e crea umore, senza distinzione di eta o genere.

La masa

Ar fi trebuit sa fie o mancare obisnuita si gustoasa de fasole. Avea ceva portocaliu prin ea si am intrebat cu ce e. Mi s-a raspuns: "gamberetti e cozze". Habar nu aveam ce sunt si am mancat... o gura... doua guri... apoi nici nu am mai putut vorbi. M-me L m-a observat si m-a intrebat daca mi-e rau. M-me M s-a prins si mi-a luat farfuria din fata. M-am scuzat si am plecat. Am baut juma' de pahar apa indoita cu otet, m-am spalat pe dinti si am mancat o portocala cu paine. Am cautat in dictionar si am aflat ca mancasem crevete (gamberetti) prima gura (nu mi-a placut dar era suportabil) si de aceea am luat repede o lingura de boabe de fasole sa nu mai simt gustul. Dar in lingura, printre boabele de fasole era si o bucatica de scoica (cozze). Si acum cand imi amintesc ii simt mirosul. E cea mai scarboasa mancare pe care am avut-o vreodata in gura.

Cena
Dovrebbe essere un piatto comune e gustoso di fagioli. Qualche arancia in esso e ha chiesto che cosa e. Rispondimi: "gamberetti e cozze". Non avevo idea di quello che sono e ho mangiato...una bocca... due bocche... allora io non potevo parlare. M-me L ho notato e mi ha chiesto se sbaglio. M-me M capito e mi prese la piastra frontale. Mi sono scusata e sono partita. Ho bevuto mezzo bicchiere di acqua e aceto, mi lavo i denti e ho mangiato un'arancia con pane. La prima cucchiaiata era un pezzo di gambero (non mi piace il sapore ma era sopportabile) e ho subito preso un cucchiaio di fagioli di dimenticare il gusto. Ma tra i fagioli era un pezzo di cozze. Mi ricordo l'odore e ti dira. Ho pensato che fosse un cibo orribile.

Conu' Titel

S-a nascut in 1940. In primii ani de viata, a trait razboiul, si-a pierdut tatal si a aflat ca este "fiu de chiabur". A invatat turnatoria in profesionala (liceul i-a fost interzis), electromecanica in armata (a fost tanchist) a jucat rugby si a practicat peste 25 de ani meseria de operator-chimist. Si-a iubit copiii. A avut 4 fete desi si-a dorit un baiat sa-i poarte numele. Fetele au cate un baiat. Unul ii poarta numele, altul prenumele. A plecat devreme dintre noi platind tribut mediului otravit in care a lucrat.

Don Titel
E nato nel 1940. Primi anni di vita, la guerra vissuta, padre perduto e appreso che "il figlio di un kulak" e. Fonderia insegnato nelle scuole professionali (comunisti hanno negato l'acesso alla scuola secondaria), imparato elettromeccanico nell'esercito (era carrista), giocato a rugby e praticato da oltre 25 anni di essere un operatore di chimica. Egli amava i bambini. Aveva 4 ragazze anche se voleva un ragazzo di portare il suo nome. Ragazze hanno un ragazzo per una. Un nipote porta il suo cognome, un altro nipote porta suo nome. Precedente ci ha lasciato, rendendo omaggio al mondo del lavoro avvelenato.

Cladiri

Imi plac mult cladirile italiene si la interior, cum sunt impartite dar si la exterior pentru ca are fiecare ceva doar al ei. Un metru in plus unde trebuie si un spatiu poate deveni confortabil si usor de mobilat. E adevarat ca aici problema incalzirii este ceva mai redusa pentru ca iarna rar se ating temperaturi sub 0 grade dar nu cred ca acesta este motivul pentru care locuintele italiene sunt atat de ingrijit construite. Un apartament de 50 mp, este un apartament de 2 camere si in Italia si in Romania. Nici foarte mic, nici foarte mare. Diferit este modul de impartire al spatiului. Pentru doua cladiri etajate se consuma cam acelasi numar de metri patrati, dar aici capetele sunt "legate", se castiga un nou rand de apartamente si o curte interioara care este de obicei si parcare (atat pentru masini cat si pentru biciclete). Acest spatiu este al tuturor, si ca proprietate dar si ca responsabilitate.

Condomini
Amo edifici italiani, come diviso internamente e personalita dall'esterno. Spazio puo diventare arredamento semplice e confortevole, inoltre, se un metro in cui e stato. E vero che questo riscaldamento e un po meno, per l'inverno raramente scendono temperature sotto gli 0 gradi Celsius, ma non credo che questo e il motivo per i quali l'italiano e construito case in modo pulito. Appartamento di 50 metri quadrati e un bilocale in Italia e Romania. Non molto piccole o molto grandi. Diverso e il modo di suddivisione degli spazi. Per due edifici a piani consumano circa lo stesso numero di metri quadrati ma in Italia estremita sono collegate, per vincere una nuova fila di appartamenti e un cortile che e di solito e parcheggio per auto, moto e bici. Questo spazio e per tutti, ma la proprieta e la responsabilita.

Posta

Am fost la posta pentru a expedia un plic. A trebuit sa aleg metoda clasica (timbre) pentru ca, computerele nu functionau (azi e vineri si reteaua e "cazuta" de miercuri). Cine zicea ca doar la noi poti avea asemenea surprize?
Puiul meu are azi examen, primul sau examen serios, la limba engleza. Am fluturasi la stomac. Povestind italienilor ca a participat la olimpiada la faza pe scoala si pe oras la limba engleza si ca a luat note bune, am aflat ca ei nu stiu ce sunt olimpiadele. Singurul concurs la materiile predate in scoala la care pot participa elevii italieni este Kangourou (la mate). Oare pentru italieni copiii sunt un moft, un lux, (chiar si concediul de maternitate platit in Italia este de doar 3 luni)? Sunt multe lucruri bune pe la noi, pacat ca actualii politicieni sunt hotarati sa strice tot.
Update: Uraaaaa!!! D.D. a luat examenul cu 7.60 (scris si oral).

Sono andata all'ufficio postale per spedire una busta. Ho dovuto usare il metodo classico, (francoboli), perche i computer non erano di lavoro (oggi e venerdi santo e la rete non funziona per mercoledi). Chi dice che non hai che da noi, queste sorprese.
Mio figlio ha un test, primo test serio, in lingua inglese. Ho emozioni. Gli italiani dicendo che hanno partecipato al concorso scolastico di lingua inglese e ha preso bene le note, ho imparato che qui, c'e sono un concorso scolastico, Kangourou (a matematica). I bambini sono un lusso per italiani (congedo per il parto e di tre mesi)? Abbiamo anche buone leggi ma i politici attuali voglio rovinare tutto.

Ziua Italiei

E joi, ora 20. K, un caine-lup femela de 11 ani (dar care pare de 11 luni) sta tolanita pe salteluta ei, cu capul pe pernuta, invelita cu paturica si priveste lenesa jurnalul tv. Este linistita si fericita, pentru ca cei care o iubesc sunt in sfarsit in jurul ei.
Azi a fost Ziua Nationala a Italiei si nu s-a lucrat. Milanezii au iesit in strada si au demonstrat impotriva dorintei lui Silvio Berlusconi de a-si adapta Constitutia nevoilor personale. La Bucuresti, Traian Basescu face acelasi lucru (oare asta au pus la cale cand s-au intalnit marti la Bucuresti cei doi?) In Romania nu demonstreaza nimeni, romanii par multumiti de presedintele-jucator...

                                    Giornata Nazionale dell'Italia
Giovedi, alle 20:00. K, un cane-lupo femminile di 11 anni (ma sembra per 11 mesi) si siede stravaccato sulla sua stuoia, la testa sul cuscino, avvolta nella sua coperta e guarda pigro log in tv. E tranquilla e felice, per chi ama ci sono intorno a lei.
Oggi e stato Giornata Nazionale dell'Italia e non e lavorato. Milanesi sono scesi in piazza e hanno dimonstrato contro il suo desiderio del Silvio Berlusconi di adattarsi La Costituzione alle deve personali. A Bucuresti, Traian Basescu fa la stessa cosa (sarebbe questo hanno funzionato quando si sono incontrati le due a Bucuresti?) Non dimostrare a nessuno in Romania, le rumeni sembrano felici con il presidenti giocatore.